Rhodiola şi ashwagandha se numără printre plantele medicinale cele mai renumite pentru efectele lor excepţionale asupra sănătăţii. Originare respectiv din regiunile reci ale Norvegiei şi Indiei, primele lor utilizări datează din Antichitate. Încă din acea epocă li se atribuiau numeroase beneficii terapeutice. Ambele sunt însă cunoscute mai ales pentru capacitatea lor de a interveni în situaţii de stres.
Efectele rhodiolei asupra stresului
Acţiunea rhodiolei rosea asupra stresului se explică, în principal, prin proprietatea sa adaptogenă. Într-adevăr, ea ajută organismul să reziste mai bine, la modul general, la diferiţii factori de stres care îl afectează. O serie de studii au permis să se scoată în evidenţă acest mecanism de acţiune, observându-se îndeosebi că ea poate influenţa secreţia de hormoni şi de neurotransmiţători din creier.
Rhodiola favorizează, în mod special, producţia de serotonină. Este vorba despre un neurotransmiţător produs în regiunea cerebrală. Ea este implicată, în special, în controlul umoral şi este puternic asociată cu senzaţia stării de bine.
Rhodiola poate acţiona, de asemenea, asupra glandelor suprarenale. La acest nivel, ea poate influenţa, reducând-o, sinteza lor de catecolamine, printre care adrenalina şi noradrenalina. Acestea din urmă nu sunt altceva decât hormoni intervenind în situaţii de stres. Alte studii afirmă că rhodiola contribuie şi la reducerea cantităţii de cortizol din salivă.
Pe de altă parte, rhodiola ameliorează calitatea somnului, graţie capacităţii sale de a acţiona asupra epifizei. Toate aceste acţiuni ajută la ameliorarea echilibrării nervoase, precum şi a rezistenţei organismului la stres şi oboseală.
Rhodiola rosea îşi datorează beneficiile terapeutice rosavinei şi salidrozidei, doi din compuşii chimici cu principii active pe care îi conţine. Ea este, de asemenea, bogată în flavonoide şi antioxidanţi, conţinând, pe deasupra, şi vitamine, acizi aminaţi şi minerale.
Ceea ce o distinge, în principal, de celelalte plante adaptogene este capacitatea sa de a interveni eficient în situaţii de stres. Pe de altă parte, utilizarea sa este considerată ca fiind una în siguranţă, neînregistrându-se până în prezent niciun efect advers.
Efectele ashwagandhei asupra stresului
Ca şi rhodiola, withania somnifera, cunoscută sub numele de ashwagandha, este tot o plantă adaptogenă. Ea poate contribui la ameliorarea rezistenţei organismului la diferiţii factori de stres. Această proprietate este secundară faţă de efectele anumitor molecule pe care le conţine, acestea din urmă având capacitatea de a acţiona asupra secreţiei glandelor suprarenale, reducând procentajul hormonilor de stres. Este cazul, printre altele, al cortizolului şi al adrenalinei. Ashwagandha prezintă, de asemenea, o proprietate sedativă, permiţându-i, aşadar, să favorizeze somnul şi să-i amelioreze calitatea.
Principiile active ale acestei plante se regăsesc în frunze şi, mai ales, în rădăcini. Printre acestea, se numără withaferina A, renumită, în primul rând, pentru proprietăţile sale adaptogene şi antistres. Ashwagandha conţine, de asemenea, flavonoide, alcaloizi, acizi graşi, precum şi minerale.
În afară de faptul că este benefică în perioadele de stres, ashwagandha contribuie şi la buna funcţionare a organismului, în general. Utilizarea sa necesită totuşi numeroase precauţii. Printre altele, nu se recomandă să se consume în perioada sarcinii şi de către persoanele care suferă de hipertiroidie. În doze puternice, planta provoacă tulburări digestive, iar acţiunea sa hipnotică poate deveni periculoasă. Pe de altă parte, din 2012, rădăcina de ashwagandha figurează printre remediile medicinale considerate ca fiind cu risc. Într-adevăr, potenţialele sale efecte secundare s-au dovedit a fi mai importante decât beneficiile terapeutice aşteptate. Proprietăţile medicinale ale rădăcinilor sunt, se pare, mai accentuate la bărbaţi, ceea ce nu împiedică utilizarea lor la femei.
Pe care să o alegem?
Rhodiola şi ashwagandha sunt amândouă plante medicinale care pot fi utilizate în combaterea stresului. Deseori, asocierea lor poate fi chiar recomandată pentru obţinerea unor rezultate optime.
Cu toate acestea, utilizarea primei este de departe cea mai interesantă şi recomandată mai mult. Se ştie, de fapt, că rhodiola este planta adaptogenă cea mai eficientă în ceea ce priveşte capacitatea sa de a ameliora rezistenţa organismului în situaţii de stres. Ea se diferenţiază, de asemenea, şi prin capacitatea sa de a acţiona simultan asupra procentajelor de hormoni responsabili cu starea de bine şi cu cea de stres. Pe de altă parte, spre deosebire de ashwagandha, rhodiola nu este o plantă sedativă, iar consumul său nu prezintă aproape niciun pericol. Ea poate fi acceptată de toată lumea, fiind la fel de benefică pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
Pulberi din plante medicinale
Pulberi din plante medicinale
Dozaj indicat
Pentru a recurge la rhodiola în caz de stres, doza prescrisă frecvent este de 350mg-550 mg/zi. Se recomandă administrarea de capsule de două ori pe zi, de preferinţă dimineaţa şi la prânz. Într-adevăr, tratamentul poate afecta adormirea, dacă nu este administrat decât seara. Fiecare doză trebuie ingerată cu circa jumătate de oră înaintea meselor principale.
Pentru a profita de beneficiile plantei, se recomandă urmarea unei cure de o săptămână. Se face apoi o pauză de 7 zile înaintea reluării unei alte perioade de cură. De notat însă că acţiunea sa stimulatoare se poate adăuga celor ale altor remedii sau medicamente cu acelaşi efect. În acest caz, este necesar avizul unui medic. Pe lângă acestea, înainte de a alege un extract sub formă de pulbere sau în capsule, este mai bine să ne asigurăm de calitatea produsului. În acest caz, trebuie să se verifice ca acesta să aibă la bază o singură specie de rhodiola rosea şi să conţină 1% salidrozidă şi 3% rosavină.