Ce este rhodiola ?
Rhodiola, cunoscută la noi sub denumirea de rujă, este o plantă ieşită din comun. Ea creşte în stare sălbatică în condiţii extreme, îndeosebi în zonele alpine din Siberia. Rezistenţa sa deosebită permite să fie calificată în present drept plantă adaptogenă, adică avînd capacitatea de a ajuta organismal să combată diferiţi factori de stres. După succesul său în Rusia, în Ucraina şi în ţările scandinave, rădăcina de rhodiola a ajuns astăzi să fie utilizată în lumea întreagă pentru beneficiile sale în combaterea oboselii, stresului, anxietăţii şi tulburărilor depresive. De asemenea, s-a dovedit utilă în ameliorarea performanţelor fizice şi intelectuale.
Origine, habitat şi cultură
La origine, termenul rhodiola face referinţă la un gen botanic regrupând circa o sută de specii diferite. Cu toate acestea, este în prezent utilizată frecvent pentru a desemna o specie cu totul particulară: Rhodiola rosea. Aceasta este cunoscută de numeroase secole pentru proprietăţile benefice ale rădăcinii sale. Utilizarea acesteia era menţionată deja în anul 77 e.n. în lucrarea De Materia Medica a medicului şi botanistului grec Dioscoride. În secolul al VIII-lea, legendele povestec că vikingii îşi preparau băuturi pe bază de Rhodiola rosea pentru a prinde curaj şi pentru a-şi mări forţa fizică. Percepută iniţial ca o plantă magică, rhodiola este astăzi o plantă medicinală recunoscută în numeroase manuale (farmacopei) utilizate în practica farmaceutică.
Începând din anii 1960 rhodiola va cunoaşte o popularitate internaţională. Supranumită «rădăcina de aur » sau « rădăcina aurie », rădăcina ei a ajuns să fie celebră graţie atleţilor ruşi şi ucrainieni care o utilizau pentru a-şi îmbunătăţi performanţele fizice în preajma probelor olimpice. Această utilizare a relansat numeroase cercetări care au permis o mai bună înţelegere a proprietăţilor rhodiolei. Cercetătorii au calificat-o drept plantă adaptogenă, arătând că poate spori capacitatea de rezistenţă şi de adaptare a organismului, îndeosebi în cazuri de stres, anxietate, oboseală şi tulburări cauzate de depresie. De când cu această descoperire, rhodiola cunoaşte un mare succes în cele patru colţuri ale lumii.
Este o plantă robustă, rezistentă, care se dezvoltă sub formă de tufişuri. Înainte de a trezi interesul sportivilor şi fitoterapeuţilor, ea a atras atenţia botaniştilor, având într-adevăr particularitatea de a creşte în condiţii extreme. Este prezentă în stare sălbatică în munţii înalţi stâncoşi din emisfera de nord, în special în Siberia, Scandinavia, Islanda şi Alaska. Datorită succesului său în fitoterapie, este cultivată în prezent în numeroase ţări eurasiatice.
Aspect, compoziţie şi prezentare
Rhodiola poate fi recunoscută după mugurii florali de culoare roz aprins primăvara, apoi florile sale galbene vara.Cu toate acestea, rădăcinile sale robuste şi pale sunt cele care prezintă un interes deosebit în fitoterapie. Pe lângă numeroasele principii active pe care le posedă, rădăcinile rhodiolei degajă un miros delicat de trandafir care se pare că stă la originea denumirii sale ştiinţifice, Rhodiola rosea. Cercetătorii au identificat, în principal, şase grupe de compuşi bioactivi:
- fenilpropanoide (rosină, rosarină şi rosavină) ;
- derivaţi de feniletanol (ca salidrozidă şi tirosol) ;
- flavonoide (rhodiolină, rodionină, rodiozină, acetilrodalgină şi trichina) ;
- monoterpene (rosiridol şi rosaridină) ;
- triterpene (daucosterol şi beta-sitosterol) ;
- acizi fenolici (acidul clorogenic, acidul hidroxicinamic şi acizi galici).
Poate fi găsită în prezent sub diferite forme: pulbere, extract de plantă proaspătă standardizat sau extract uscat. Dintre acestea, unele sunt utilizate pentru elaborarea unor preparate speciale (infuzii şi suplimente alimentare din rhodiola).
Proprietăţi şi efecte urmărite
-
Stres şi anxietate:
Utilizată de mai multe secole, face parte dintre primele plante calificate drept adaptogene. Aceasta înseamnă că proprietăţile sale permit consolidarea capacităţii de rezistenţă şi de adaptare de organismului la diferiţii factori de stres.Utilizarea extractelor de rhodiola poate contribui astfel la un mai bun control al diferitelor forme de stress şi anxietate.
-
Depresie:
Proprietăţile adaptogene ale rhodiolei îi conferă, de asemenea, un potenţial efect antidepresiv. O serie de studii arată că o suplimentare cu rhodiola poate avea efecte benefice asupra stării de dispoziţie, contribuind astfel la combaterea depresiilor trecătoare sau latente.
-
Performanţe fizice:
Devenită celebră în anii 60 graţie atleţilor olimpici, rhodiola a evidenţiat, în mai multe rânduri, rezultate pozitive asupra performancţelor fizice. Studiile arată că ea contribuie la ameliorarea rezistenţei musculare, combătând stresul oxidativ indus de efortul fizic, şi favorizează eliberarea de energie, mărind disponibilitatea conţinutului în glicogen din muşchi. Cu alte cuvinte, rhodiola prezintă un interes deosebit pentru sportivi înainte, în timpul şi după efort.
-
Oboseală:
Rhodiola este prezentată adesea ca stimulator şi tonic fizic, dovedindu-şi eficacitatea în reducerea oboselii, îndeosebi a celei generate de stres.
-
Vigoare sexuală, tulburări sexuale:
În Siberia, se obişnuieşte să se ofere rădăcini de rhodiola tinerilor căsătoriţi exact înainte de noaptea nunţii pentru a da naştere unor copii în plină formă. Cercetările arată că extractele de rhodiola pot avea un anumit efect afrodisiac, favorizând vigoarea sexuală. Rezultate pozitive au fost obţinute şi în combaterea infertilităţii, absenţei ciclului (amenoree), tulburărilor de erecţie şi de ejaculare.
-
Performanţe intelectuale:
În prezent, suplimentele pe bază de rhodiola sunt aprobate în unele ţări pentru efectele lor asupra performanţelor intelectuale. Se pare că ele ar permite creşterea capacităţii de muncă şi a funcţiilor cognitive: concentrare, memorie, calcul mental, percepţie vizuală şi auditivă.
-
Alte beneficii:
Numeroase cercetări susţin că această plantă ar avea şi o acţiune anti-inflamatorie, hipoglicemiantă, efecte imunomodulatoare şi un potenţial anti-îmbătrânire.
Mod de utilizare – Dozare
Există în prezent o gamă largă de suplimente pe bază de rhodiola. Atenţie însă în momentul cumpărării, dat fiind că nu prezintă toate aceeaşi calitate şi aceeaşi concentraţie în principii active. Conform anumitor standarde de calitate, se recomandă să se prefere extractele de rhodiola prezentând următoarele caracteristici: 3% rosavină şi între 0,8 şi 1% salidrozidă. Aceste concentraţii în principii active sunt echivalente cu cele prezente natural în rădăcina de Rhodiola rosea. Cu aceste caracteristici, posologia obişnuită variază între 100 şi 300 mg pe zi. Se recomandă repartizarea acestei doze zilnice în două reprize, de preferinţă dimineaţa şi la prânz, înaintea meselor. Posologia poate însă varia în funcţie de necesităţile fiecăruia, de recomandările terapeutului şi de dozajul prescris de producător. În caz de dubii, se recomandă consultarea unui medic.
Contraindicaţii, riscuri şi efecte secundare
Extractele de rhodiola sunt bine tolerate de organism. Cu toate acestea, ţinând cont de compoziţia lor în principii active, ele sunt contra-indicate, ca măsură de precauţie, în cazul :
- femeilor gravide sau care alăptează
- copiilor
- persoanelor care prezintă tulburări bipolare
- pacienţilor diabetici
- persoanelor suferind de o boală hepatica
În dozele recomandate, nu s-a înregistrat niciun efect secundar major în cazul utilizării de suplimente pe bază de rhodiola. Cu toate acestea, nu se recomandă administrarea seara pentru a evita eventuale tulburări de somn, dat fiind că rhodiola acţionează ca stimulator.
Înainte de a începe o cură cu rhodiola, se recomandă obţinerea unui aviz medical de către toate persoanele care se află sub un tratament medical anume.
Interacţiuni
Principiile active ale rhodiolei pot interacţiona cu ale altor substanţe, ca :
- stimulatoare, tip cafea şi ceai;
- unele medicamente, îndeosebi cele utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale şi al insuficienţei cardiace.
Asocieri recomandate
Anxietate, stres: Pasiflora, Valeriană, Ashwagandha
Performanţe sportive: Ginseng, Cordyceps
Putere de concentrare: Guarana