Dong Quai sau Angelica Chineză
În medicina tradițională chineză (în combinație cu alte plante) – atenuează tulburările premenstruale și menstruale, simptomele menopauzei, spasmele intestinale și uterine, ameliorează funcțiile respiratorie și circulatorie.
Istoric
În China, Coreea și Japonia, angelica chineză este utilizată de mai bine de 1 000 de ani ca tonic, condiment și medicament. În preparatele din medicina tradițională chineză (MTC), ea este prezentă sub denumirea de Dong Quai.
Acum câteva secole, a început să fie înlocuită cu angelica japoneză (Angelica acutiloba), dat fiind că procurarea și aprovizionarea cu cea chineză se răriseră. Chinezii susțin că doar angelica chinezească este cea eficientă, în vreme ce japonezii afirmă contrariul. Experiența clinică demonstrează mai degrabă că ambele specii sunt echivalente în plan terapeutic. La sfârșitul secolului al XVII -lea, un extract din angelica chinezească, denumit Eumenol, era deja popular în Europa ca « tonic feminin ».
În Europa există o specie apropiată de angelica chineză, Angelica archangelica, care ar avea proprietăți medicinale foarte diferite de ale ”rudelor” sale asiatice. Cu toate acestea, la prima vedere, compoziția chimică a celor două specii nu diferă atât de mult. Specia indigenă din America de Nord, Angelica atropurpurea, ar fi o rudă mai apropiată de angelica europeană decât de speciile asiatice.
Cercetări privind angelica chineză
În Medicina tradițională chineză (MTC), angelica (Dong quai) este considerată ca tonic al Splinei și Sângelui. Ea este utilizată pentru efectul său pozitiv în cazul tulburărilor circulatorii. Este, de asemenea, un ingredient-cheie în remediile clasice destinate să asigure buna funcționare a aparatului de reproducere feminin. Dacă tradiția asiatică a menținut această utilizare, bazându-se pe succesul său empiric, medicina occidentală nu a reușit, în schimb, să valideze eficacitatea terapeutică a plantei, bazându-se pe criteriile sale obișnuite de evaluare. Deși studii in vitro și pe animale sugerează că utilizările din MTC ar putea fi întemeiate, nu se dispune de un număr suficient de teste clinice pentru a le susține.
Pe de altă parte, se caută, în general, să se explice efectele acestei plante asupra aparatului de reproducere printr-o acțiune hormonală de tip estrogenic. La ora actuală însă, nu există nicio dovadă elocventă a unui astfel de mecanism de acțiune.
- Menopauză. O serie de observații clinice au raportat o diminuare a simptomelor menopauzei, grație utilizării unor preparate tradiționale sau moderne conținând angelică chineză. Dar, aceste efecte neputând fi reproduse doar cu planta singură, eficacitatea angelicăi chineze rămâne controversată.
- Sindrom premenstrual (SPM). În anul 2000 a fost publicată o sinteză a unor teste clinice. Autorii au ajuns la concluzia că preparatele chinezești clasice incluzând angelica sinensis pot fi utile pentru atenuarea sindromului premenstrual.
- Sistemele circulator și respirator. Rezultatele unor studii clinice efectuate în China indică faptul că o serie de preparate
tradiționale conținând angelica sinensis ar putea contribui la ameliorarea funcțiilor vasculare. De exemplu, preparatul Xi Jan Tong Suan, care conține 10 plante, printre care și angelică chineză, ar putea să prevină tromboza și să inhibe agregarea plachetară. Administrat injectabil, preparatul tradițional Yi Qi Huo Xue, care conține ginseng, astragal și angelică, ar reduce frecvența și gravitatea crizelor de anghină și ar ameliora anduranța la efort. În cursul testărilor pe animale, s-a constatat că o injecție cu angelică, asociată sau nu cu astragal și ginseng, poate proteja contra hipoxiei (aport insuficient de oxigen în organism) și a fibrozei pulmonare. În cursul unei testări pe subiecți suferind de bronhopneumopatie cronică obstructivă (sau boală pulmonară obstructivă cronică), o injecție cu angelică chineză timp de 10 zile s-a dovedit mai eficientă decât cea a unui placebo pentru ameliorarea funcțiilor pulmonare.
- Sistemul gastro-intestinal. Tradiția chineză susține că angelica este utilă în tratarea ulcerelor gastrice și a constipației, datorită acțiunii sale antispasmodice. În cursul unui studiu realizat în China, formula Danggui Funing a atenuat cu succes durerile abdominale ale participanților la studiu. În cursul testărilor realizate pe șobolani, s-a demonstrat că un extract de angelică ce conține 95 % polizaharide protejează stomacul împotriva ulcerelor.
Precauții
Atenție
- Planta conține substanțe care pot mări sensibilitatea pielii la soare. Nu se recomandă expunerile prelungite la soare în timpul utilizării sale.
- Ca urmare a potențialei sale acțiuni estrogenice, unii autori recomandă prudență pacienților care au suferit de cancer hormonodependent sau care prezintă un astfel de risc.
Contra-indicații
- În absența unor date toxicologice complete, angelica chineză nu este recomandată copiilor, femeilor însărcinate și care alăptează, precum și persoanelor suferind de boli grave de ficat sau de rinichi.
- În Medicina tradițională chineză, planta este utilizată pentru a ușura nașterea. Cu toate acestea, ea este contra-indicată în cazurile de menoragie (hipermenoree – pierdere excesivă de sânge în timpul mentruației) sau de retenție a placentei după naștere, precum și în timpul primului trimestru al sarcinii.
Efecte nedorite
- Rareori, tulburări gastro-intestinale. În medicina tradițională chineză, acest inconvenient este, în general, evitat prin consumul de ghimbir, scorțișoară și plante bogate în principii amare.
Interacțiuni
Cu plante sau suplimente
- Ar putea intensifica efectul plantelor cu acțiune anticoagulantă.
Cu medicamente
- Ar putea intensifica efectul anticoagulantelor (de exemplu, Coumadin® [warfarină]).
În medicina tradițională chineză (MTC), angelica chineză (Dong Quai) nu este aproape niciodată utilizată singură. Unele din preparatele clasice care o includ sunt vândute liber în comerț și în magazinele de produse naturiste, în vreme ce altele sunt rezervate în exclusivitate utilizării prescrise de specialiștii în MTC. Nu că aceste produse sunt periculoase, ci pentru că eficacitatea lor ține adesea de un diagnostic specific pe care numai un medic în domeniu îl poate stabili.